Manastirea Maxineni

La 35 km de orasul Braila, la ingemanarea raurilor Buzau si Siret, pe directia Focsani, se afla ruinele manastirii Maxineni, acolo unde Matei Basarab in 1637, ridica una dintre cele mai frumoase manastiri ale Tarii Romanesti, punct strategic militar de mare importanta in acele vremuri. Pisania lasata aici de Matei Basarab si sotia sa Elena Doamna si reprodusa de carturarul si istoricul Nicolae Iorga, indica imprejurarile in care fusese ridicata aceasta manastire. Voievodul a inaltat manastirea pe locul unei biserici de nuiele, fosta vatra a satului Maxineni, care urma sa ocupe un loc de seama in apararea tarii, aflandu-se in imediata vecinatate cu Raiaua Brailei, aflata sub ocupatie otomana si cu granite dinspre Moldova lui Vasile Lupu. Acest rol de aparare, de avanpost explica deosebita grosime a zidurilor sale, de aproape un metru si jumatate si a fundatiei de doi metri si jumatate. Desi domnitorul de atunci afirma ca locul unde se construise sfanta manastire este “bun si tare”, presupunerea sa nu s-a aratat intru totul intemeiata, deoarece Siretul, care la acea vreme nu avea mal indiguit, a surpat treptat terenul din apropierea locasului, determinand pe locuitorii vechiului sat sa se mute.La 1708, Domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu intervine pe langa Domnul Moldovei, Mihai Racovita sa dea voie egumenului sa taie cotul Siretului pentru a nu lasa “acea sfanta manastire sa se prapadeasca fiind cu multa cheltuiala”.In mijlocul sec.al XVIII-lea (anul 1750), un moment important si cu urmari nu prea fericite in istoria ctitoriei a fost inchinarea ei ca metoh Spitalului Pantelimon din Bucuresti, de catre Grigore I.Ghica. Au urmat apoi cutremurele din 1802 si 1856, guvernul a aprobat recladirea edificiului si a ordonat arhitectului Schatter sa cerceteze “daca trebuinta cerea sa cladeasca din nou expusa manastire sau daca se poate aduce in starea desavarsita, buna, prin reparatii”. Astfel, doi ani mai tarziu, cladirile manastirii au fost reparate de egumenul acestei manastiri, dupa cum rezulta din Pisania pusa cu aceasta ocazie si care se afla astazi in original la Muzeul de Istorie al Brailei: “S-a ridicat din temelie acest lacas de fericitul intru pomenire Domnul Matei Basarab, in trecerea sa ce a avut pe aici cu ostirea. Dupa 220 de ani, fiind ajunsa la ruinare de intamplarile vremurilor de atuncea, acum se vazu iarasi mareata prin bunavointa printului Alexandru Ghica si din partea cheltuielii a cuviosului protosinghel Ciprian, egumenul acestei sfinte manastiri”.In 1916-1917, in regiunea manastirii s-au purtat aprige lupte iar zidurile groase ale manastirii s-au prabusit la 17 februarie 1917, lovite de obuzele tunurilor si explozia depozitului de munitii aruncat in aer de armatele rusesti. Apoi a venit al doilea razboi mondial, cand manastirea ramane un loc pustiu, parasit de vietuitori.Din 1976 incoace, Maxineni s-a transformat in loc al cercetarilor arheologice, desfasurate de un colectiv de arheologi de la Muzeul Judetean de Istorie Braila, condus de directorul Ionel Candea, care a stabilit ca aceasta ctitorie a avut, in afara de biserica, ziduri de incinta, casa egumeneasca, chilii si alte anexe importante din punct de vedere religios si strategic militar.Pe 24 iunie 1990, hramul Sfintei Manastiri reinvie dupa 73 de ani, cand aici s-au auzit din nou toaca si clopotele, s-a oficiat Sfanta Liturghie arhiereasca, data la care a fost numit staret al acestui inceput de viata monahala pe aceste meleaguri, pana atunci pustii, protosinghelul Simion Victor Ovezea, “primul vietuitor” dupa 73 de ani de parasire. Sfanta liturghie a fost oficiata langa ruinele sfintei manastiri si a marcat reinvierea vietii monahale.

Adresa: La 35 km de Braila
Localitatea: Maxineni, judetul Braila