×

Login Utilizator

Biserica de lemn

înapoi

Situata în cimitirul din partea central vestica a satului, pe soclul de piatra se ridica peretii din bârne groase de stejar slefuit,biserica a fost construita in 1770. Grinzile din partea superioara a peretilor sunt în mod succesiv prelungite si slefuite în scara formând console numite arii. Aceste console sustin sarpanta acoperisului, având în acelasi timp si un rol estetic, important pentru definirea siluetei arhitecturale a monumentului. Planul are un corp principal rectangular (la exterior el se aseamana cu planul unei biserici de tip sala), format din pronaos si naos, urmat de altarul decrosat.Accesul se face prin partea de V în pronaos, printr-o mica usa cu ancadrament rectangular din bârne groase scluptate cu motive decorative geometrice (dinti de ferastrau ), vegetale (frunze stilizate) si simbolice (torsade). Valoarea monumentului consta în realizarea sa tehnica si în stiinta perfecta a executiei si a ansamblajului în monumentele de lemn în echilibru si armonia elementelor arhitecturale si în integrarea perfecta a elementelor decorative într-un ansamblu de o simplitate si eleganta remarcabile. Pictura interioara a bisericii dateaza din 1780; ea este opera autorului de fresce Radu Munteanu , originar din satul Ungureni (Tara Lapusului) si ajutorului acestuia, Gheorghe, conform unor inscriptii pe o grinda a plafonului din pronaos: "1780 femeile din sat au platit pentru ca acest portic sa fie pictat de catre Radu Munteanu" si conform unei alte inscriptii pe peretele altarului "? pictat sub Andrei Ibacescki, când vicar era Gheorghe Dioseghi, preot era Dunca Moisei, diacon Dragos Tudor: pentru pictura au platit boierii satului, pictori Radu Munteanu si Gheorghe". Radu Munteanu este un reprezentant important al picturii religioase de traditie postbizantina din Lapus si Maramures din ultimul sfert al secolului al XVIII-lea si din primul sfert al sec. al XIX-lea careia el i-a imprimat o factura rustica; el respecta modelele iconografice, dar îsi permite si sa le interpreteze într-o maniera preocupata mai ales de efectul decorativ si ornamental; el da o noua culoare picturii de constructie postbizantina si o face mai pitoreasca, mai aproape de pictura naiva prin spontaneitate si sinceritate. Bunul propus pentru a fi înscris în lista patrimoniului este situat într-un cimitir ale carui începuturi coincid cu constructia bisericii. Cimitirul se întinde pe o colina. În 1996 în nordul bisericii, la aproximativ 15 m a fost ridicata din lemn de brad o constructie ortogonala acoperita cu sindrila. Aici se oficiaza serviciul religios în timpul verii. Prima atestare documentara a satului dateaza din 20 martie 1360, când regele Louis I de Anjou confirma dreptul de proprietate pentru Dragos, fiul lui Giulea si a descendentilor lui asupra a 6 sate românesti, ?villlas nostras olachales", situata în Valea Marei. Printre aceste sate este si "deszehaza". Aceasta favoare i-a fost acordata pentru serviciile si comisioanele întreprinse pentru restaurearea autoritatii coroanei în tarile moldavei.

Adresa: Desesti
Localitatea: Desesti, judetul Maramures

© Copyright 2019 Obiective Turistice. Toate drepturile rezervate. Design și programare Vectorpixel